Credinciosii ortodocsi si greco-catolici au intrat de luni in Postul Pastelui

Credinciosii ortodocsi au intrat incepand de luni in Postul Pastelui, care dureaza 40 de zile si este cel mai aspru de peste an, fara carne si lactate, avand doar doua zile de dezlegare la peste - pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 8 aprilie, cand este sarbatorita Intrarea Domnului in Ierusalim - Floriile. De asemenea, in Postul Pastelui, in fiecare sambata are loc pomenirea mortilor. Si credinciosii greco-catolici au intrat tot luni in Post, insa ei vor sarbatori Pastele o saptamana mai devreme - pe 8 aprilie, in timp ce Postul romano-catolicilor a inceput miercurea trecuta, pe 22 februarie.

"Daca postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o infometare fortata. De aceea, fiecare posteste cat poate. Biserica a facut din post o regula generala pentru toti, insa cei ce nu pot posti ca infranare de la hrana materiala trebuie totusi sa posteasca cel putin spiritual, ca infranare de la ganduri necurate, cuvinte urate si fapte rele. Batranii, bolnavii si copiii sunt scutiti de post, intrucat trupul lor este mai putin rezistent. De pilda, Biserica ne invata ca in primele trei zile din prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti se mananca doar o singura data in zi, dupa slujba de seara. Insa unii oameni nu pot posti pana seara, pe cand altii mai rezistenti mananca doar in a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de ravna si de rezistenta fiecaruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atat delasarea spirituala prin nepostire, cat si epuizarea fizica prin nechibzuinta", a spus PF Daniel in slujba de la inceput a Postului, potrivit Mediafax.

"Cine nu poate posti material, pentru ca este bolnav, poate, totusi, posti spiritual, in sensul ca se infraneaza de la ganduri urate, de la priviri patimase, de la vorbe care ranesc sau jignesc, care au in ele duh de stapanire, duh de cearta sau duh de slava desarta. Oricat am posti de mult, oricat ne-am ruga de mult, trebuie sa ne gandim cu multa smerenie ca sunt altii care se roaga mai mult decat noi, care sunt mai milostivi decat noi, mai curati decat noi. Numai daca ne smerim sincer, ne sunt folositoare pocainta, rugaciunea si postul", a mai spus patriarhul BOR.

Invierea Domnului, numita si sarbatoarea Pastelui, este cea mai veche si importanta sarbatoare a crestinatatii, care a adus omenirii speranta mantuirii si a vietii vesnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

La cateva zile dupa intrarea solemna in Ierusalim (de Florii), Mantuitorul a fost judecat si rastignit, a murit pe cruce si a fost pus in mormant. Dupa trei zile, a inviat din morti. Toata aceasta succesiune de evenimente au avut loc in numai o saptamana, cea a Patimilor care precede Invierea.

Pastele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o alta saptamana, a saptea, cea a patimilor.

Un rol deosebit in determinarea si fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, numarul 40 care apare in Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implica acest numar ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele patruzeci de zile in care iscoadele evreilor au cercetat pamantul Canaanului, in care aveau sa intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfantul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune inaintea poporului din Ninive, spre a se pocai.

In Noul Testament exista anumite pasaje-cheie unde se aminteste de numarul de patruzeci de zile, cele patruzeci de zile petrecute de Mantuitor in pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la Inviere si pana la Inaltare, timp in care Mantuitorul le da Sfintilor Apostoli ultimele invataturi.